duminică, 11 martie 2012

Cand pierdem pe cineva sau ceva important pentru noi, ne pare rau ca nu am avut mai multa grija si ca nu am fost mai atenti..dar are oare rost sa iti para rau, sau sa iti dai jumate dim viata gandindu-te la cum ar fi fost daca ai fi avut mai multa grija, mai multa compasiunea, sau mai multa intelegere..poate ca pierdem din cauza proatei noastre indiferente..sau poate credem ca adevarul raneste si distruge cele mai importante parti..oricum ar fi, gresim..greim gresim si iar, gresim. Nu stim ca noi, defapt, nu putem avea grija de noi si ca avem nevoie de altiii pentru a ne tine de cald. Avem nevoie de alte persoane pentru e avea grija de noi..pentru a ne proteja..dar daca ii pierdem..nu ii dezamagim doar pe ei..ci si pe noi..pe noi ne dezamagim..ne impingem catre distrugere, catre singurul lucru pe care nu trebuie sa il cunoastem. Regretam fiecare secunda pe care o petrecem departe de singura sau singurele persoane care cu adevarat conteaza. Regretam
totul..regretam degeaba..regretam propia pierdere..regretam propria decizie..da, regretam..